<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><urlset xmlns="http://www.sitemaps.org/schemas/sitemap/0.9" xmlns:video="http://www.google.com/schemas/sitemap-video/1.1"><url><loc>https://ciur.tv/</loc></url><url><loc>https://ciur.tv/despre</loc></url><url><loc>https://ciur.tv/contact</loc></url><url><loc>https://ciur.tv/confidentialitate</loc></url><url><loc>https://ciur.tv/termeni</loc></url><url><loc>https://ciur.tv/c/rabin-coincidenta</loc><lastmod>2026-09-17</lastmod><video:video><thumbnail_loc>https://ciur.tv/media/img/rabin-coincidenta.jpg</thumbnail_loc><title>Același rabin apare lângă Nicușor Dan, la jurământul din Parlament, și lângă Maia Sandu, la Kiev: „Cumva este «Coincidență?»”.</title><description>La finalul lui august 2026, o pagină de Facebook pro-Georgescu cu peste 110.000 de urmăritori a publicat un clip cu două imagini: Nicușor Dan în Parlament, la depunerea jurământului (etichetată „26.8.2025”; ceremonia a avut loc pe 26 mai 2025), și Maia Sandu la Kiev, pe 24 august 2026, fiecare lângă un rabin, cu textul „Cumva este «Coincidență?»”. Sugestia: același om îi însoțește pe amândoi. Captura publicată de G4Media pe 28 august arată 9.797 de reacții, 1.501 comentarii și 5,7 mii de distribuiri. Sunt doi oameni diferiți: în Parlament e prim-rabinul Cultului Mozaic din România, Rafael Shaffer, aflat pe lista oficială a invitaților la ceremonie, alături de patriarh și de ceilalți lideri religioși; la Kiev e rabinul Yaakov Dov Bleich, președintele Asociației Organizațiilor Religioase Evreiești din Ucraina, care în aceeași zi a rostit rugăciunea de Ziua Independenței, la Catedrala Sfânta Sofia, alături de liderii celorlalte culte.</description><content_loc>https://ciur.tv/media/videos/rabin-coincidenta.mp4</content_loc><publication_date>2026-09-17</publication_date></video:video></url><url><loc>https://ciur.tv/c/ambulanta-neagra</loc><lastmod>2026-09-17</lastmod><video:video><thumbnail_loc>https://ciur.tv/media/img/ambulanta-neagra.jpg</thumbnail_loc><title>Clip TikTok: „ambulanța neagră care fură copii” a fost filmată în comuna Glina; „Există. Are și număr de telefon.”</title><description>Pe 8 august 2026, un cont TikTok a publicat un clip filmat noaptea în comuna Glina, cu textul „Ambulanța neagră în comuna glina” și descrierea „Aveți grijă”. În fundal se aude: „Uitați, ambulanța neagră care fură copii fraților. Există. Are și număr de telefon”. Clipul arată o ambulanță reală, albă, pe care scrie 112, numărul unic de urgență. Până a doua zi a strâns aproape 800.000 de vizualizări și peste 6.000 de distribuiri (G4Media, Investigative Report). În aceeași zi, în Recea-Cristur (Cluj), un echipaj de ambulanță chemat la un pacient a fost atacat cu bâte, topoare și pietre de oameni care au spus că e „ambulanța neagră care fură copii”; șoferul a fost operat la ochi. MAI, 9 august: „Ambulanțele nu răpesc. În realitate, în România, NU a fost înregistrat niciun caz de ambulanță implicată în răpirea unor persoane”; alte clipuri din același val erau făcute sau modificate cu inteligență artificială. Legenda e veche de decenii: „Volga neagră” din anii '60–'70, zvonuri despre o ambulanță neagră în România din 2004, o ambulanță a Spitalului Militar atacată cu pietre în 2011, o scriitoare bătută în 2018 lângă Gara de Nord pentru că mașina ei, o fostă ambulanță, a fost luată drept „ambulanța neagră”. La cererea CNA, TikTok a șters pe 12 august cele 90 de materiale semnalate și toate postările cu #ambulantaneagra.</description><content_loc>https://ciur.tv/media/videos/ambulanta-neagra.mp4</content_loc><publication_date>2026-09-17</publication_date></video:video></url><url><loc>https://ciur.tv/c/pompieri-grecia</loc><lastmod>2026-09-15</lastmod><video:video><thumbnail_loc>https://ciur.tv/media/img/pompieri-grecia-fals.jpg</thumbnail_loc><title>Fotografia cu pompieri întinși pe asfalt arată pompieri români în Grecia, după aproape 48 de ore de luptă cu flăcările.</title><description>Fotografia a fost publicată în vara lui 2025 de contul „Fire Fighting Greece” și arată pompieri greci epuizați după incendiul de pe insula Chios. La finalul lui iulie 2026 a fost redistribuită pe Facebook ca fiind cu pompieri români și a strâns peste 19.000 de reacții și 1.600 de distribuiri. IGSU a precizat pe 31 iulie 2026 că pompierii din imagine NU fac parte din modulul național pre-poziționat în Grecia. Misiunea reală: câte 40 de pompieri români la Nea Makri, lângă Atena, între 1 august și 15 septembrie 2026; primul contingent a plecat pe 30 iulie.</description><content_loc>https://ciur.tv/media/videos/pompieri-grecia.mp4</content_loc><publication_date>2026-09-15</publication_date></video:video></url><url><loc>https://ciur.tv/c/pahontu-cnsas</loc><lastmod>2026-09-15</lastmod><video:video><thumbnail_loc>https://ciur.tv/media/img/pahontu-cnsas.jpg</thumbnail_loc><title>Nicușor Dan: la numirea lui Lucian Pahonțu în fruntea SPP, acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS, privind poliția politică.</title><description>Pe 27 august 2026, la Chișinău, președintele Nicușor Dan a apărat șeful SPP, generalul Lucian Pahonțu, spunând că la numire, acum 21 de ani, CSAT „a făcut o verificare inclusiv la CNSAS”. CNSAS a răspuns că „nu s-a derulat punctual corespondență inter-instituțională CNSAS-CSAT” și că nu a primit nicio declarație pe propria răspundere de la Pahonțu. Pe 11 septembrie 2026, Administrația Prezidențială a transmis HotNews că verificările „intră în sfera de competență a CNSAS, conform legislației în vigoare, atât la momentul numirii în funcție, cât și în prezent”, contrazicând declarația președintelui. OUG 24/2008 (art. 3 lit. h și art. 5) prevede verificarea din oficiu a directorului SPP. Pahonțu a fost numit prin Decretul 1.264 din 7 decembrie 2005. O verificare cerută CNSAS în 2008 nu are nici azi un verdict; CNSAS a reluat-o în 2026, după ancheta Recorder.</description><content_loc>https://ciur.tv/media/videos/pahontu-cnsas.mp4</content_loc><publication_date>2026-09-15</publication_date></video:video></url><url><loc>https://ciur.tv/c/militari-ucraina</loc><lastmod>2026-09-15</lastmod><video:video><thumbnail_loc>https://ciur.tv/media/img/militari-ucraina.jpg</thumbnail_loc><title>Nicușor Dan cere Parlamentului să aprobe trimiterea a 20 de militari români în Ucraina, ca să sprijine războiul dintre Ucraina și Rusia.</title><description>Cererea e reală: pe 8 septembrie 2026 a intrat în procedura parlamentară solicitarea președintelui ca România să participe cu cel mult 20 de militari, personal de stat major, la Comandamentul operațional al Forței Multinaționale în sprijinul Ucrainei (Coaliția de voință). Comandamentul funcționează prin rotație în Franța și Marea Britanie, iar militarii fac planificare, comandă și control. Postări virale au transformat asta în „20 de militari români trimiși în Ucraina, pentru a sprijini războiul”; una singură a strâns circa 20.000 de reacții și 7.000 de distribuiri. Pe 9 septembrie, Administrația Prezidențială a precizat: „România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front”, numind narativul „o manipulare alarmistă”.</description><content_loc>https://ciur.tv/media/videos/militari-ucraina.mp4</content_loc><publication_date>2026-09-15</publication_date></video:video></url><url><loc>https://ciur.tv/c/medic-doar-online</loc><lastmod>2026-09-15</lastmod><video:video><thumbnail_loc>https://ciur.tv/media/img/medic-doar-online.jpg</thumbnail_loc><title>„Dictatura sanitară”: din octombrie, românii se vor putea programa la medic DOAR printr-o platformă online națională (e-SănătateaMea).</title><description>Legea nr. 157/2026 (Monitorul Oficial nr. 588 din 20 iulie 2026) completează art. 280 din Legea 95/2006: CNAS pune la dispoziție portalul e-SănătateaMea, iar „toți furnizorii au obligația să îl utilizeze începând cu trimestrul IV al anului 2026”. Obligația e a furnizorilor (spitale, cabinete), nu a pacienților; cuvântul „doar” nu apare în lege. Portalul a fost lansat pe 1 septembrie 2026. CNAS a comunicat pe 2 septembrie: „Accesul pacienților la serviciile medicale nu este condiționat de crearea unui cont în portalul eSănătateaMea”, iar „cardul național de sănătate rămâne valabil”. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan: platforma e obligatorie pentru furnizori, „nu pentru pacienți!”. Narațiunea „dictaturii sanitare” a pornit dintr-un articol ActiveNews (21 iulie 2026) și a explodat pe rețele după lansarea portalului; demontată de Veridica (9 septembrie), B1TV (11 septembrie) și semnalată de Misreport #316 (15 septembrie).</description><content_loc>https://ciur.tv/media/videos/medic-doar-online.mp4</content_loc><publication_date>2026-09-15</publication_date></video:video></url><url><loc>https://ciur.tv/c/masa-baricada</loc><lastmod>2026-09-15</lastmod><video:video><thumbnail_loc>https://ciur.tv/media/img/masa.jpg</thumbnail_loc><title>Masa de 5 km din fața Parlamentului era o „baricadă contra suveraniștilor” pentru protestul din 15 septembrie.</title><description>Masa de peste 5 km din Piața Constituției a fost „Masa care Unește” (12 septembrie 2026): 20.000 de oameni, record mondial validat Guinness, cu donații pentru un spital de psihiatrie pediatrică. Nu avea legătură cu protestul din 15 septembrie. Un clip TikTok cu descrierea falsă a strâns peste 50.000 de vizualizări într-o zi.</description><content_loc>https://ciur.tv/media/videos/masa-baricada.mp4</content_loc><publication_date>2026-09-15</publication_date></video:video></url><url><loc>https://ciur.tv/c/ivan-pnrr-100</loc><lastmod>2026-09-15</lastmod><video:video><thumbnail_loc>https://ciur.tv/media/img/ivan-pnrr-100.jpg</thumbnail_loc><title>Bogdan Ivan: la finalul mandatului meu la Ministerul Energiei am ajuns la 100% în ceea ce privește investițiile, jaloanele și țintele asumate prin PNRR.</title><description>Pe 4 septembrie 2026, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan (PSD, ministru iunie 2025 – 24 aprilie 2026) a scris pe Facebook că a încheiat mandatul cu 100% din investițiile, jaloanele și țintele PNRR ale componentei sale. Factual.ro a verificat documentele: în mandatul său a fost îndeplinit un singur jalon (535, contractele pentru diferență la eolian). Ordinul Ministerului Energiei din 16 iunie 2026 arăta încă activități de făcut pentru țintele de regenerabile, hidrogen, cogenerare și stocare, iar nota Guvernului din 23 iulie 2026 pentru cererea de plată nr. 5 arăta că documentele (cover-note) pentru jaloanele de energie 120 și 126 nu fuseseră încă transmise. Pe 31 august 2026, termenul final, Ministerul Energiei a raportat țintele ca atinse sau depășite, la patru luni după plecarea lui.</description><content_loc>https://ciur.tv/media/videos/ivan-pnrr-100.mp4</content_loc><publication_date>2026-09-15</publication_date></video:video></url></urlset>